Performanța zilnică se construiește pe o dietă echilibrată pentru minte și corp, din care nu trebuie să lipsească cantități suficiente de apă, proteine, carbohidrați, grăsimi, proteine, minerale și vitamine.
Ești ceea ce mănânci
Alarma telefonului inteligent, mult mai inteligent decât ar trebui să fie, sună punctual la 7 dimineața, la vreo două ore după ce un cocoș a dat deja deșteptarea dintr-o curte de la țară, aflată pe un deal mângâiat de primele raze ale soarelui tomnatic de dimineață.
Dar cine își mai amintește de cocoșul de la țară, din care, la un moment dat, se gătește un borș excelent într-un restaurant de lux? Noi locuim în capitală, unde peste 2 milioane de suflete au pierdut legătura cu glia.
Revenim la alarma noastră, care la ora 7 anunță începutul unei zile a cărei agendă conține task-uri din oră în oră.
Evident că ești obosit după ce ieri ultima ședință, de la ora 19:00, ți-a trezit anxietatea din cauza următorului proiect, pe care trebuie să-l implementezi. Te-ai culcat măcinat de gânduri și te trezești cu planul următoarelor 12 ore (da, douăsprezece ore!) în care colegii, partenerii vor dori fiecare câte ceva de la tine, pentru ca ziua lor să fie mai ușoară.
Cu gândurile astea alergând de colo-colo prin cap, este evident că nu mai poți să te așezi la masă pentru micul dejun și te îndrepți către espressor pentru un ristretto care să-ți dea energie pentru prima parte a zilei.
Cât timp se prepară cafeaua la mașinăria aia scumpă, te duci la baie pentru rutina matinală și revii să sorbi din delicioasa licoare, propaspăt preparată.
Parcă te simți ceva mai viu, așa că te îmbraci în fugă, te închei la șireturi, fără să simți că e parcă un pic mai greu să te apleci, și pornești spre mașina care te așteaptă cuminte în parcare, gata să să te înscrii în traficul aglomerat, un clasic al debutului fiecărei zile lucrătoare.
La birou încep să curgă întâlnirile și sarcinile chiar de la prima oră, iar undeva în jurul orei 11:30 se anunță o ședință de buget, cu perspective să devină furtunoasă.
Totul decurge conform așteptărilor, atât în registrul pozitiv, cât și în cel negativ. Task-urile din agendă se succed, iar meeting-ul pentru buget devine destul de rapid unul înfierbântat, cu poziții contradictorii și cu argumente ce necesită dezbateri prelungite.
Orele zboară, iar prânzul devine doar un deziderat neatins nici azi.
Pe nesimțite, amiaza apare în program, tu ai mai ratat o masă a zilei, iar stomacul îți trimite din când în când semnale disperate, la care singurul tău răspuns este un sandwich smuls din automatul instalat la parterul clădirii de birouri în care lucrezi.
După gustarea asta și încă o cafea, ai senzația că poți să o mai duci până seara, când îți spui că cina nu mai poate fi ratată.
Bifezi în agendă task după task și, puțin înainte de ora 19, îți faci drum prin traficul de seară, unul cam la fel de aglomerat precum cel de dimineață.
După aproape două ore, în care ai făcut și o oprire la supermarket de unde ai luat ceva rapid pentru cină, intri pe ușa apartamentului pe care l-ai părăsit în fugă acum jumătate de zi.
Pui la cuptor lasagna pe care tocmai ai cumpărat-o, desfaci sticla de vin roșu, după care faci un duș reconfortant și te schimbi în ceva mai lejer.
Cina asta rapidă și o comedie proaspăt încărcată pe Netflix sunt momentele tale de relaxare, după o zi în care totul a fugit în jurul tău.
Abia reziști până la finalul filmului, care nu ți se mai pare atât de haios precum erau comediile alea bune „de pe vremuri”, după care arunci vasele în chiuvetă și te îndrepți spre pat.
Înainte să adormi buștean, îți trec prin cap niște întrebări: „De ce îmi este tot mai greu să rezolv probleme? De ce îmi este tot mai dificil să-mi păstrez concentrarea la activitățile zilnice? Mi-au scăzut cumva atenția și memoria?”.
Dă-i creierului ce are nevoie
Pentru a putea lucra la parametri optimi, creierul are nevoie de apă, carbohidrați, proteine, grăsimi (acizi grași nesaturați), vitamine și minerale. Creierul are nevoie de toate acestea tot timpul, deci este mai bine să fie luate în mod regulat, sub forma mai multor mese mici, pentru a distribui performanța în mod uniform pe tot parcursul zilei.
Apa este implicată în mod natural în toate activitățile metabolice și, mai ales, în fluxul de informații din creier. Un aport adecvat de apă îmbunătățește circulația sângelui și, astfel, alimentarea cu oxigen a creierului. Un aport de lichide de doi litri pe zi, sub formă de apă, este necesar pentru îndeplinirea funcțiilor cognitive ale creierului.
Pentru ca noi să avem energie, creierul are nevoie din carbohidrați, în special de glucoză, cu care trebuie să fie alimentat în mod constant. Glucoza este un zahar simplu, pe care organismul îl absoarbe direct, de exemplu din fructe, sau este făcut din alți carbohidrați precum zahărul din trestie sau amidonul.
Avem acces la multe alimente sănătoase, bogate în carbohidrați, cum sunt cerealele integrale, legumele, cartofii, leguminoasele și fructele.
Din structura creierului fac parte proteinele, alcătuite la rândul lor din aminoacizi. Printre altele, acest lucru este de o importanță crucială pentru funcționarea sistemului nervos. Există aproximativ 500 de aminoacizi, dintre aceștia 20 având o importanță deosebită pentru că intră în componența proteinelor. Din acest total de 20 de aminoacizi, organismul nu poate produce el însuși opt. Astfel, aceștia trebuie luați din alimente. Un conținut bogat în proteine au alimentele precum peștele, carnea slabă, ouăle, laptele și produsele lactate, leguminoasele și produsele din soia.
Celulele nervoase sunt înconjurate de o teacă de mielină, bogată în grăsimi, un fel de izolație. Acizii grași omega-3 sunt deosebit de importanți pentru funcționarea creierului. Aceștia se găsesc în principal în carnea de pește gras – macrou, hering, ton, somon și sardine.
Creierul nu are nevoie doar de vitamine pentru a produce substanțe-mesager și pentru a proteja celulele de radicalii liberi. Mineralelor și oligoelementelor li se atribuie, de asemenea, o varietate de sarcini care sunt importante pentru capacitatea mentală, performanța intelectuală, concentrare și memorie.
Arginina, vitaminele B6 și B7 și magneziul au un rol important în optimizarea funcțiilor cognitive de bază, în memorie și concentrare, precum și în menținerea echilibrului nervos.
