Stresul acumulat pe termen lung conduce la instalarea unor stări de epuizare fizică, mentală și emoțională, caracteristice sindromului burnout.
Stresul: Boala secolului 21
Trăim o pandemie, despre care știm că a început în 2020, nu știm când se va termina, dar afectează toate aspectele vieții noastre. Însă, de și mai mult timp, suntem afectați de o boală mult mai periculoasă – stresul, boala secolului 21.
Potrivit studiilor, 98% dintre români sunt afectaţi de stres, dar mai puţin de jumătate dintre ei se tratează!
Stresul se manifestă în trei faze. Prima fază este reacţia de alarmă în care sunt intensificate funcţiile fizice şi intelectuale, care pregătesc corpul să reacționeze. A doua fază este cea de rezistenţă în care organismul începe adaptarea la stres și începe să resimtă oboseala, care afectează performanţa şi eficienţa. A treia fază este cea de epuizare, când sunt conştientizate efectele stresului.
Apariția stresului conduce la stări precum oboseala, lipsa energiei, iritabilitate, care dacă nu sunt remediate la timp, conduc la panică şi anxietate.
Ritmul în care trăim ne cam dă dureri de cap, la propriu. Suntem mereu pe fugă, avem întotdeauna o listă lungă cu lucruri de făcut și facem slalom prin viață, ca să reușim să realizăm totul până la termenul limită.
În tot acest vârtej în care ne aflăm, atât pe plan profesional, cât și pe plan personal, ne mai confruntăm și cu probleme financiare, iar cele 24 de ore devin insuficiente pentru a face față tuturor responsabilităților asumate.
Aceasta este, de fapt, reacția de alarmă a organismului la orice este considerat pericol. În mod normal, este un răspuns automat pe care îl dă corpul, atunci când detectează o posibilă amenințare. Odată identificat pericolul, sistemul nervos declanșează un proces denumit „fugi, îngheață sau luptă”. Bătăile inimii se întețesc, respirația se intensifică, mușchii se încordează, presiunea arterială crește, iar întregul organism este într-o stare generală de alertă, pregătit fie să fugă din fața pericolului, fie să-l înfrunte. Toate acestea se întâmplă datorită hormonilor secretați în asemenea situații: adrenalina și cortizolul.
În principiu, stresul este ceva absolut normal, parte a instinctului de supraviețuire, care apare atunci când organismul are nevoie să se adapteze la ceva nou. Adică, sistemul nervos ne transmite un semnal de mobilizare și așa reușim să facem față unor provocări. Sunt acele emoții dinainte de examen sau acea stare de tensiune resimțită în timpul unui discurs în public. Totuși, pe termen lung, stresul devine un dușman, care atacă sănătatea și poate să preia controlul asupra vieții. Acesta ne poate cauza oboseală cronică, depresie, probleme digestive sau boli cardiovasculare. Pentru a-i face față, căutăm refugii.
Mulți dintre noi preferă să scape de stres cu ajutorul alcoolului sau fumatului. Există obiceiuri care se transformă ușor în dependențe, iar apoi pot provoca boli grave. Acestea constituie un refugiu accesibil pentru cei care vor să se ascundă de probleme, însă ambele obiceiuri sunt foarte nocive pentru organism și nu înlătură problema, ci doar o acutizează și o fac mai complexă.
Care este totuși legătura dintre stres și burnout? Vom apela la o declarație oferită Agenției AGERPRES de către Petronela Nechita, medic primar psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iaşi.
„Burnout-ul prezintă trei mari categorii de simptome ale stresului: epuizarea fizică, precum prezenţa simptomelor fizice, epuizarea emoţională, care vine cu simptome legate de atitudini şi sentimente, şi simptome comportamentale în ceea ce priveşte productivitatea scăzută, insatisfacţie la locul de muncă. Sindromul de burnout apare în special la persoanele a căror profesie implică o responsabilitate deosebită şi interacţiuni frecvente cu oamenii. (…)”.
Sindromul de burnout sau oboseala cronică este o stare de epuizare emoțională, fizică și mentală cauzată de stres excesiv și prelungit, în special la locul de muncă. Apare în momentele în care ne simțim copleșiți, epuizați emoțional și incapabili să ne desfășuram rutina zilnică. Simptomele de burnout includ senzația generală de oboseală și slăbiciune, precum și scăderea imunității, boli frecvente, pierderea motivației și depresia.
Prevenirea burnout-ului prin dietă
Din cauza stresului, mulți își dau peste cap regimul alimentar. Mâncarea îi ajută să treacă peste momentele grele, iar stresul fizic sau emoțional favorizează consumul alimentelor bogate în zahăr sau grăsimi.
Nu este de mirare că după o zi grea de muncă căutăm cel mai apropiat local fast food, iar când suferim din dragoste devorăm toată ciocolata pe care o găsim.
Sindromul burnout poate fi o consecință a stresului prelungit și este asociat și cu o carență de vitamine sau cu un sistem imunitar slăbit.
Medicina pare să fi găsit o soluţie care să ne ajute să trecem mai uşor peste situaţiile dificile din viaţa noastră, propunând suplimentarea regimului alimentar cu magneziu, acizi grași, vitamina C, vitamina D și complexul de vitamine B.
Suplimentele alimentare cu rol energizant, revigorant și tonic asupra organismului fac minuni în situațiile de stres, suprasolicitare și epuizare.
Magneziul este un mineral important pentru organism, ajută la menţinerea valorilor normale ale tensiunii arteriale, creşte energia şi calmează stările de anxietate, având multiple beneficii pentru sănătate.
În același timp, persoanele cu sindrom burnout au, de regulă, niveluri mai scăzute ale acizilor graşi esenţiali, care sunt importanţi pentru a reduce inflamaţia şi pentru a stimula imunitatea.
Vitaminele B2, B3, B5 și B12 contribuie la metabolismul energetic normal și la funcționarea normală a sistemului nervos.
Vitamina B12 este cea care ajută la transformarea alimentelor pe care le mâncăm în energie, energie pe care celulele noastre o pot folosi. În plus, vitamina B12 previne un tip de anemie care ne face să ne simţim slăbiţi şi obosiţi. Există persoane care au un risc mai mare de a suferi o carenţă de vitamina B12 (vârstnicii, persoanele vegane, pacienţii cu afecţiuni gastrointestinale), aşa că în cazul lor, pentru a combate sau preveni oboseala, medicul poate recomanda suplimente cu B12.
Alături de magneziu și complexul de vitamine B, vitamina C este și ea un aliat în lupta contra stărilor de oboseală, întrucât ajută sistemul imunitar.
Un alt aliat al sistemului imunitar este vitamina D, al cărei deficit se regăseşte la un procent destul de mare din populaţia generală. Experţii ştiu deja că, dacă există o carenţă de vitamina D la o persoana care are sindromul de oboseală cronică, se poate observa o uşoară ameliorare a simptomelor după o perioadă adecvată de administrare a suplimentelor cu vitamina D.
Sindromul burnout poate afecta orice persoană, indiferent de vârstă şi sex, deşi s-a observat că cel mai frecvent acesta afectează femeile, în decada a patra și a cincea de viaţă, iar prevenirea lui prin adoptarea unui stil de viață echilibrat și sănătos trebuie să fie un obiectiv personal pe termen lung. Pe lângă vitamine și minerale, arginina este eficientă în prevenirea și tratarea oboselii asociate cu stresul și epuizarea.
