Funcțiile cognitive ale creierului au nevoie de exercițiu zilnic, pentru a performa în parametri optimi, atunci când avem nevoie de ele atât în activitatea profesională, cât și în viața personală.
Ești stresat?
Este o zi ca oricare alta pentru Gabriel. La ora opt fără câteva minute oprește mașina în fața școlii la care învață cei doi copii ai lui, Miruna și Alex.
În timp ce-și privește prichindeii intrând pe ușa școlii, gândurile îi zboară deja, cu viteza unui avion supersonic, înspre ce îl așteaptă în ziua care tocmai începe.
În primul rând, drumul. Intrând în mașină cu un oftat prelung, pornește sistemul de navigație, doar ca să constate că nimic nu este diferit față de ieri, iar traseul din Dristor până în Militari se face tot în 68 minute și îi apare în gând, din nou, ideea că mai bine ar fi avut biroul la Giurgiu.
Câteva manevre de pornire și personajul nostru se înscrie în traficul capitalei, împreună cu gândurile care încep să-l invadeze și cu anxietatea pe care o resimte, într-o formă sau alta, o treime din populația planetei.
Încă de la intersecția străzii Sebastian cu Calea 13 Septembrie, telefonul începe să îi sune. Un coleg a uitat dacă pentru ședința de la ora 11 ar fi trebuit să pregătească o prezentare sau dacă un alt membru al echipei este responsabil cu partea vizuală a expunerii.
Ce o fi cu oamenii ăștia? De ce uită lucruri atât de simple? Nu mai departe de ieri avusese o discuție prin email în care stabilise responsabilitățile fiecărui membru al echipei. Dacă cineva ar fi uitat, putea pur și simplu să verifice email-ul, dar se pare că fusese uitat și acest aspect.
Doar câteva minute peste ora nouă și mașina este parcată în curtea companiei, iar Gabriel urcă grăbit în biroul său pentru a-și verifica agenda și mesajele primite.
Se anunță o zi intensă, în care pe lângă ședința de raportare trimestrială, va trebui să discute cu doi dintre subordonați, pentru că au un conflict personal, și are de finalizat calculele pentru bugetul anului următor, un an despre care nu știe cât de complicat va fi din punct de vedere al evoluției pandemiei de COVID19.
Deci, în doar o singură zi, își va folosi capacitățile lingvistice, capacitatea de rezolvare a problemelor, gândirea critică, memoria, atenția și concentrarea.
De când a devenit viața atât de complicată? Ce ar trebui să facă un om al secolului XXI pentru a rămâne echilibrat și productiv, în același timp?
Meditație și Mindfulness
Echilibrul și productivitatea nu se pot obține doar printr-o simplă dorință adresată peștișorului de aur. E nevoie de efort conștient pentru dezvoltare și de alocarea unui timp din programul zilnic pentru antrenare.
Au fost realizate numeroase studii care să ofere dovada științifică a modului în care meditația și mindfulness-ul influențează creierul, structura lui și procesele pe care acesta le coordonează.
Un articol publicat în 12 octombrie 2017 de către ediția AdevărulOnline afirma că „cercetătorii de la Institutul Max Planck din Leipzig au descoperit că diferite tipuri de antrenament mental, precum meditaţia sau practicarea mindfullnes-ului, modifică anumite zone ale creierului şi pot avea efecte fie asupra atenţiei, fie asupra stresului social.
Meditaţia este benefică pentru bunăstarea noastră. Această practică a fost susţinută de studii ştiinţifice care se concentrează asupra mindfulness-ului. Cu toate acestea, cuvintele „atenţie” şi „meditaţie” denotă o varietate de tehnici de formare mentală, care vizează cultivarea unor competenţe diferite.
Cu alte cuvinte, în ciuda creşterii interesului pentru cercetarea în meditaţie, nu este clar ce tip de practică mentală este deosebit de utilă pentru îmbunătăţirea fie a atenţiei şi stării de mindfulness, fie a competenţelor sociale, cum ar fi compasiunea şi asumarea perspectivelor. Alte întrebări sunt, de exemplu, dacă astfel de practici pot induce plasticitate structurală creierului şi pot modifica reţelele creierului care stau la baza procesării acestor competenţe și care sunt metodele de formare cele mai eficiente în reducerea stresului social. Pentru a răspunde la aceste întrebări, cercetătorii de la Institutul Max Planck de Ştiinţe Cognitive şi Ştiinţe ale Creierului, din Leipzig, Germania, au realizat proiectul „ReSource”, care vizează identificarea efectelor unice ale diferitelor metode de antrenament mental asupra creierului, corpului şi comportamentului social.
„În funcţie de ce tehnică de antrenament psihic a fost practicată pe o perioadă de trei luni, structurile specifice ale creierului şi markerii comportamentali aferenţi s-au schimbat în mod semnificativ la participanţi. De exemplu, după formarea atenţiei bazate pe mindfulness timp de trei luni, am observat modificări ale cortexului în zone care anterior s-au dovedit a fi legate de atenţie şi funcţiile decizionale. În acelaşi timp, atenţia a crescut în ceea ce priveşte sarcinile care măsoară aspectele decizionale ale atenţiei, în timp ce măsurătorile privind compasiunea sau perspectiva nu au crescut semnificativ. Aceste abilităţi sociale au fost afectate doar la participanţii la celelalte două module.”, afirmă Sofie Valk, în revista „Science Advances”, citată de Science Daily.”
Exersează! Exersează!
Antrenarea creierului este eficientă atunci când se face constant, coordonat, conform unui plan de dezvoltare a anumitor abilități. În acest sens, au fost derulate numeroase studii care să verifice această ipoteză.
Până acum, COGITO este cel mai mare și probabil cel mai convingător studiu în domeniul antrenării creierului. 101 tineri adulți cu vârsta cuprinsă între 20-31 ani și 103 persoane în vârstă de 65-80 ani antrenați pentru o oră la fiecare 2-3 zile, cu un total de 100 sesiuni. O singură sesiune de antrenament cuprindea 12 exerciții: 6 pentru înțelegere și viteză, 3 pentru memoria de lucru și 3 pentru amintirea informațiilor. Exercițiile pentru formarea creierului au fost ajustate la începutul studiului pentru a se potrivi cu performanța participanților, așa cum o arată pre-testările.
Studiul a fost conceput pentru a testa dacă îmbunătățirile observate în zonele cognitive antrenate au avut efect și asupra altor abilități cognitive și pentru a vedea dacă vârsta influențează aceste îmbunătățiri.
În plus, cercetătorii au vrut să evalueze dacă progresul în antrenarea creierului este transferabil în viața de zi cu zi.
S-au observat îmbunătățiri semnificative la abilitățile cognitive – în special la memoria de lucru. Avem nevoie de memorie de lucru pentru a înțelege subiectele complexe, a rezolva probleme și a stoca informații noi. Toți participanții, indiferent de vârstă sau sex, au arătat îmbunătățiri ale memoriei de lucru în urma antrenamentului. Cercetătorii cred că antrenamentul a întărit legăturile neuronale între cei doi lobi frontali ai creierului, ceea ce a dus la o îmbunătățire a memoriei de lucru, atât pentru participanții tineri, cât și pentru cei mai în vârstă.